Lidia Handabura

Ovidiu chiar traieste. Cand am descins in blocul pe jumatate gaurit, urduros si mirosind mereu a subsol inundat si a excremente de soareci si sobolani am crezut ca acolo nimeni nu poate supravietui intelectual si ca , de fapt, nu exista vreun intelectual pe o arie de 20-30 km imprejur. Silvia insa mi-a marturisit, la una [...]

Se ia un spermatozoid, se pune pe directie, la capat asteapta impacientat, cu ochii pe ceas, ovulul cu gene false , daca totul decurge ca la carte, in aproximativ noua luni avem produsul finit. Dureaza ceva mai mult decat o friptura pusa la microunde, dar merita! Mai ales, de cand  li s-a facut marea favoare [...]

Silvia, Ovidiu, Sandix, Radu si Rodica au plecat toti in sambata aceea. Am ramas in tot blocul de stagiari si cutitari ( muncitorii de la combinat cu care eram “combinati” in bloc) doar Dura, Marius si cu mine. Ne uitam la televizorul lui Dura, singurul care avea asa ceva acolo. Era inceputul lui decembrie 1989  [...]

Cand am vazut-o prima data pe Silvia in pragul usii mele verde veronez am crezut ca e o forta a naturii venita sa ma spulbere cu un ibric afumat plin cu cafea .
Eram stagiara de cateva zile, undeva intre Brasov, Fagaras si Rupea, cu cateva luni inainte de caderea lui Ceausescu. Venita acolo cu convingerea [...]